Recunosc, nu am fost şi probabil nici nu voi fi vreodată un ascultător de muzică clasică. Fac parte dintr-o altă eră, rezonez mai degrabă la plânsetul unei chitări electrice mânuită măiastru de un Garry Moore sau un Santana. Ideea de pian clasic şi de violoncel nu îmi provoca nici un fior, nici un interes. Puţinele intersectări ale rock-ului cu simfonicul, sau măiestrele puneri în scenă ale lui Tudor Gheorghe mă ating într-un mod plăcut, însă doar ocazional, fără să devin un fan.
Rolul asumat de curând de către cineva, acela de deschizător de porţi în viaţa mea, m-a adus în faţa unui nou(pentru mine) tip de muzică, o fuziune a instrumentelor clasice cu muzica modernă, o orchestraţie originală a unor melodii contemporane sau clasice, în care se simte bucuria de a face muzică pentru suflet. Descoperiţi pe Youtube, am văzut în clipurile lor cum trăiesc ei muzica, am vibrat şi eu odată cu acordurile puternice ale pianului şi cu glasul cald al violoncelului. E adevărat că e o muzică de atmosferă, şi că trebuie să ai o anumită stare pentru a o savura pe deplin, însă simt că este de datoria mea să împart cu prietenii această bucurie.
De aceea, dacă vreţi să ascultaţi o muzică pentru suflet trebuie doar să căutaţi pe Youtube "PianoGuys" şi, zic eu că nu veţi regreta. De asemenea, dacă aveţi şi alte exemple de muzicieni de acest gen, aştept sugestii.
©http://thepianoguys.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Toate comentariile sunt publicate după moderare.